Cum să diferențiem palpitațiile cardiace de aritmie?

Principalele diferențe intre palpitații și aritmii:

Palpitațiile cardiace sunt, în general, inofensive și pot fi declanșate de factori precum stresul, consumul de cofeină, alcool sau deshidratarea, în timp ce aritmia este o tulburare cardiacă mai severă, ce poate avea cauze mai serioase.

Palpitațiile sunt adesea percepute ca o senzație de „fluturi în piept”, în timp ce aritmia poate provoca oscilații între bătăi rapide și lente ale inimii, însoțite de amețeli sau dificultăți de respirație.

Cum se contractă inima?

Inima este un organ muscular gol, format din patru camere: atriul drept, atriul stâng, ventriculul drept și ventriculul stâng. Pereții inimii se contractă ritmic pentru a pompa sângele în întreaga circulație a corpului.

Propagarea activității electrice

Contracțiile mușchiului cardiac sunt declanșate de un impuls electric care ia naștere într-o zonă aflată în partea superioară a atriului drept, cunoscută sub denumirea de nod sinusal (sau nod sinoatrial, Keith & Flack). Acesta generează spontan aproximativ 100 de impulsuri electrice pe minut. Activitatea sa este reglată de nervul vag, care reduce frecvența descărcărilor la aproximativ 70 de impulsuri pe minut în stare de repaus.

Tulburările de ritm cardiac se clasifică în funcție de efectul lor asupra frecvenței inimii (accelerare, încetinire sau neregularitate) și de zona afectată: atrii, ventriculi sau regiunile de tranziție dintre acestea.

1. Ce sunt palpitațiile și ce sunt aritmiile

Palpitații cardiace: ce sunt?

Palpitațiile sunt percepute ca bătăi rapide sau neregulate ale inimii.

Cum se manifestă palpitațiile?

Pot surveni atât în stare de repaus, cât și în timpul activităților fizice.
Pot avea o durată de câteva secunde până la câteva ore.
Se resimt adesea ca o senzație de smucitură, fluturare sau bătăi puternice în piept.
Uneori sunt acompaniate de durere toracică, amețeală sau dificultăți respiratorii.

Deși aceste palpitații pot fi neplăcute, ele sunt de obicei inofensive și dispar de la sine. Cu toate acestea, dacă sunt frecvente sau severe, este recomandată consultarea unui medic pentru identificarea cauzei.

Aritmia: ce este?

Aritmia cardiacă reprezintă o tulburare a ritmului inimii, caracterizată prin bătăi neregulate, prea rapide sau prea lente.

In mod normal, inima bate regulat pentru a asigura circulația sângelui în corp. În cazul aritmiei, ritmul cardiac devine accelerat, lent sau neregulat. Aritmiile pot varia ca severitate, de la forme ușoare până la condiții care pot pune viața în pericol.

2. Simptomele ale aritmiilor si ale palpitațiilor cardiace

Simptomele palpitațiilor cardiace

Palpitațiile sunt percepute ca o senzație de bătăi anormale ale inimii. Printre simptomele asociate se numără:

bătăi rapide sau neregulate
senzație de tremurături sau smucituri în piept
durere sau presiune toracică
amețeală sau vertij
dificultăți de respirație
transpirație excesivă
greață sau vărsături
oboseală neobișnuită

Dacă aceste simptome sunt recurente, este indicat să se consulte un medic pentru a investiga cauza exactă.

Simptomele aritmiei cardiace

Simptomele aritmiei variază în funcție de tipul și gravitatea acesteia, incluzând:

ritm cardiac prea rapid sau prea lent
palpitații
amețeală sau leșin
slăbiciune sau oboseală
dificultăți de respirație
durere toracică
anxietate sau confuzie

Este esențială evaluarea medicală în cazul apariției frecvente a acestor simptome.

Tratamentul palpitațiilor cardiace

3. Tratamentul aritmiilor si al palpitațiilor cardiace

Tratamentul palpitațiilor cardiace

Opțiunile de tratament includ:

Evitarea factorilor declanșatori, precum cofeina și alcoolul
Administrarea de medicamente (beta-blocante, blocante ale canalelor de calciu)
Adoptarea unui stil de viață echilibrat (exerciții regulate, somn adecvat, gestionarea stresului)
Tratarea afecțiunilor subiacente (ex. anemie, hipertiroidism)

Dacă palpitațiile sunt acompaniate de simptome severe, este necesară asistență medicală urgentă.

Tratamentul aritmiei cardiace

Aritmia este tratată în funcție de severitatea sa prin:

Medicamente antiaritmice
Cardioversie (folosirea unor impulsuri electrice pentru reglarea ritmului cardiac)
Ablație cu cateter (distrugerea zonelor responsabile de aritmie)
Dispozitive implantabile (stimulator cardiac, defibrilator)
Schimbări ale stilului de viață

4. Care sunt principalele diferențe dintre palpitațiile cardiace și aritmie?

Palpitațiile cardiace și aritmia cardiacă pot fi confundate din cauza unor simptome similare, cum ar fi bătăile inimii rapide sau neregulate și palpitațiile.

Cu toate acestea, iată principalele diferențe dintre cele două condiții medicale:

Palpitațiile cardiace pot fi temporare și dispar de la sine, în timp ce aritmia poate necesita tratament medical pentru a evita complicațiile potențial grave.

Palpitațiile cardiace sunt de obicei benigne și pot fi cauzate de factori precum stresul, cofeina, alcoolul sau deshidratarea, în timp ce aritmia este o afecțiune cardiacă subiacentă care poate fi mai gravă.

Palpitațiile inimii sunt adesea resimțite ca „fluturi în piept”, în timp ce aritmia se poate manifesta prin alternanta bătăilor rapide cu cele lente ale inimii, amețeli sau dificultăți de respirație.

5. Care sunt asemănările dintre palpitațiile cardiace și aritmie?

Palpitațiile și aritmia cardiacă au unele asemănări, inclusiv:

Ambele afecțiuni implică bătăi neregulate sau anormale ale inimii, care pot provoca o senzație de palpitare sau fluturare în piept.

Ambele afecțiuni pot fi declanșate de factori precum stresul, consumul de cofeină sau alcool, sau deshidratarea.

Ambele afecțiuni pot fi însoțite de simptome precum amețeli, oboseală sau dificultăți de respirație.

Este important de reținut că unii oameni pot prezenta atât palpitații cardiace, cât și aritmii cardiace, ceea ce poate face mai dificilă diferența dintre cele două afecțiuni.

6. Principalele tulburari de ritm cardiac:

Tahicardia ventriculară

Tulburările de ritm cardiac pot duce la o creștere accelerată a frecvenței cu care inima bate. Aceste episoade rapide, cunoscute sub numele de tahicardii, pot varia de la forme benigne la afecțiuni grave, în funcție de cauza lor și de riscul de complicații.

Tahicardia ventriculară se manifestă printr-un ritm cardiac anormal de rapid, între 120 și 250 de bătăi pe minut. De obicei, apare ca urmare a unei afecțiuni cardiace preexistente sau a unei cicatrici postoperatorii la nivelul inimii. Dacă persistă mai mult de câteva minute, poate evolua către fibrilație ventriculară, o afecțiune periculoasă.

Bradicardia

Bradicardia este definită ca o frecvență cardiacă anormal de lentă, sub 50 de bătăi pe minut. Totuși, unele persoane pot avea un ritm cardiac scăzut fără a prezenta simptome. Bradicardiile devin problematice doar atunci când provoacă oboseală excesivă sau pot conduce la complicații.

Fibrilația atrială

Fibrilația atrială este cea mai frecventă tulburare a ritmului cardiac și se caracterizează printr-o activitate atrială extrem de rapidă, între 300 și 500 de bătăi pe minut. Doar o parte dintre aceste impulsuri sunt transmise către ventriculi, care pot bate neregulat, cu o frecvență cuprinsă între 40 și 200 de bătăi pe minut.

Atunci când și ventriculii sunt afectați, apare o formă severă numită TAC/AF (tahiaritmie completă cauzată de fibrilația atrială).

Fibrilația atrială poate fi:

Izolată (mai frecventă la persoanele sub 60 de ani).
Paroxistică (episoade care durează de la câteva ore până la o săptămână).
Persistentă (se întinde pe câteva săptămâni).
Permanentă (poate dura ani de zile).

Fibrilația ventriculară

Fibrilația ventriculară se caracterizează prin contracții haotice și rapide ale ventriculilor, ceea ce compromite circulația sângelui. Aceasta reprezintă o urgență medicală, iar fără tratament rapid (defibrilare sau cardioversie), pacientul poate suferi un stop cardiac fatal.

Complicațiile fibrilației atriale

Cea mai gravă complicație este embolia. Fibrilația atrială poate duce la stagnarea sângelui în atrii, favorizând formarea de cheaguri care pot migra către artere și bloca circulația, provocând accidente vasculare cerebrale (AVC) sau alte probleme grave.

În unele cazuri, fibrilația atrială poate degenera în fibrilație ventriculară, o afecțiune cu risc letal.

Tratamentul include anticoagulante pentru prevenirea cheagurilor și medicamente antiaritmice pentru reglarea ritmului cardiac.

Flutterul atrial

Flutterul atrial este o formă mai ușoară de fibrilație atrială. În acest caz, atriile se contractă rapid, între 250 și 300 de bătăi pe minut, însă într-un mod mai organizat.

Complicațiile tulburărilor de ritm cardiac sunt de două tipuri:

complicatii cardiace : cand persista si nu sunt tratate, aritmiile cardiace ajung sa oboseasca inima. În cele din urmă, se poate dezvolta insuficiență cardiacă . Rezultă o incapacitate a inimii de a-și îndeplini funcția și de a se adapta la activitățile zilnice ale pacientului.
complicații vasculare : circulația slabă a sângelui în camerele inimii favorizează formarea de cheaguri. Fragmentele de cheag se pot rupe și pot intra în sânge, provocând accidente vasculare cerebrale , tulburări retiniene sau embolii pulmonare (acest lucru este cunoscut sub numele de „ risc tromboembolic ”). Luarea de anticoagulante orale (diluanți ai sângelui) pe termen lung poate ajuta la prevenirea acestor complicații.

Ce să faci în caz de tulburărilor de ritm cardiac?

Dacă simțiți bătăile inimii, așezați-vă și respirați liniștit și regulat timp de câteva minute. Încercați să vă măsurați pulsul.
Dacă bănuiți că palpitațiile sunt de la prea multă cofeină, beți multă apă timp de o oră după ce încep palpitațiile. Acest lucru vă va ajuta să eliminați mai repede cofeina.
Evitați fumatul în orele următoare palpitațiilor .
Luați în considerare o programare la medicul dumneavoastră dacă este prima dată când vă confruntați cu acest tip de problemă.

Consultați sau apelați serviciile de urgență dacă palpitațiile inimii sunt însoțite de:

disconfort cu sau fără pierderea conștienței
durere în piept
dificultăți de respirație cu dificultăți de respirație și dificultăți de respirație
transpirație abundentă
amețeli
dureri de cap severe
pierderea forței la un membru sau amorțeală a feței, simptome de accident vascular cerebral
dureri violente in zona toracică