Balonarea este o acumulare de gaze în intestin. În general, măsurile simple de igienă și alimentație pot rezolva situația. Cu toate acestea, dacă acestea persistă sau sunt asociate cu alte semne mai îngrijorătoare, precum oprirea gazelor și scaunelor, cel mai bine este să mergeți la un consult rapid. 

Explicații oferite dr. Vianna Costil, medic gastroenterolog și hepatolog, la Paris.  

Definiție: ce este balonarea?

Balonarea (sau meteorismele ), duc la impresia de umflare a stomacului cauzată de o acumulare de gaz în intestin.

Aceste gaze intestinale pot rezulta dintr-un exces de aer ingerat în timpul mâncării, vorbirii, fumatului (aerofagie) sau conținut de anumite alimente (băuturile carbogazoase, anumite legume etc.), precum și în cazul fermentației bacteriene excesive în timpul digestiei. Când gazele sunt localizate în colon, vorbim de aerocolie

Atenție, balonarea poate fi un semn al unei afecțiuni mai grave, așa că este recomandat să consultați un medic. 

Balonarea nu este un pericol pentru sănătate, dar senzația de umflare este deranjantă. De asemenea, poate fi și o sursă de complexe estetice (burta umflata). În cele din urmă, ea poate fi cauza flatulenței și/sau eructației.

Potrivit dr. Vianna Costil, gastroenterolog și hepatolog, la Paris : 

”Pentru a remedia balonarea, ne bazăm în general pe punerea în aplicare a unui stilului de viață sănătos și a măsurilor alimentare. Primul lucru de făcut este să nu mai consumați alimente bogate în fibre. O dietă săracă în FODMAP este folosită în mod obișnuit pentru a ajuta persoanele cu sindrom de colon iritabil (IBS) sau SIBO (Supercreșterea bacteriană a intestinului subțire). În cele din urmă, administrarea de prebiotice și/sau probiotice este uneori eficientă. Dacă balonarea este ocazională, anumite medicamente o pot ameliora, dar sunt doar o soluție temporară.” 

Cel mai adesea, balonarea are o cauză alimentară

  • Cea mai frecventă cauză a balonării este supraproducția de gaze în intestine. De fapt, flora intestinală este formată din bacterii care joacă un rol important în procesul de digestie. Acestea descompun alimentele în diverse elemente, inclusiv gaze. Alimentele care provoacă balonare sunt în principal alimente bogate în fibre (legume, leguminoase, cereale integrale), alimentele bogate în amidon și băuturile răcoritoare. 
     
  • Atenție, se mai întâmplă ca o persoană să înghită aer în timp ce mănâncă (mai ales când mestecă gumă) sau în timp ce fumează: vorbim de aerofagie , o altă cauză frecventă a balonării. 
     
  • Dacă suferiți de alergie sau intoleranță alimentară , anumite alimente (alergeni alimentari, gluten, lactoză etc.) pot provoca tulburări digestive precum meteorisme.   
     
  • Toxiinfecțiile alimentare prin ingerarea unor alimente contaminate (bacterii, viruși, paraziți, toxine etc.) sau substanțe chimice pot provoca probleme digestive neplăcute, inclusiv balonare.

Alte cauze ale balonării

Dacă balonarea persistă după instalarea stilului de viață sănătos și a măsurilor alimentare, trebuie să existe o altă cauză precum: 

  • constipație; 
  • luarea anumitor medicamente (inclusiv laxative); 
  • tulburări hormonale (menstruație, menopauză, sarcină etc.); 
  • o boală cronică intestinală (IBD, sindromul colonului iritabil etc.); 
  • reflux gastroesofagian; 
  • apendicită; 
  • stres; 
  • ocluzie intestinală; 
  • infarct miocardic;

Care sunt factorii de risc pentru balonare? 

Dintre factorii care pot favoriza apariția acestei tulburări, distingem:

  • stresul; 
  • constipatia;  
  • modificările hormonale ( menstruație, menopauză, sarcină etc.);
  • obiceiurile alimentare nocive ; 
  • luarea anumitor medicamente (laxative); 
  • boală cronică intestinală (IBD, sindromul colonului iritabil etc.). 

Balonare: cine este în pericol?

Balonarea este un fenomen comun și benign care poate afecta indivizi de toate vârstele, indiferent de starea lor de sănătate. Cu toate acestea, este posibil ca unii oameni să sufere de balonare cronică, cum ar fi: 

  • oamenii anxioși; 
  • femeile însărcinate sau femeile care trec prin menopauză; 
  • persoanele care suferă de o boală cronică intestinală (IBD, sindromul colonului iritabil etc.). 

Simptome: cum să recunoaștem balonarea?

Balonarea se manifestă de obicei prin următoarele semne:

  • o senzație neplăcută de umflare și greutate în abdomen ;
  • burtă umflată care poate fi o sursă de complex estetic; 
  • nevoia de a eructa sau de a trece gaze ( batonare, fart ) mai ales după mese;
  • spasme și dureri de stomac
  • nevoia descheierii pantalonilor sau slăbirea curelei

Prevenire: cum să eviți balonarea?

Pentru a evita sau reduce balonarea , este necesar să se modifice unele obiceiuri ale stilului de viață.

  • Limitați sau evitați consumul de alimente care conțin fibre sau care fermentează în stomac (produse care conțin zahăr, grăsimi, carbohidrați și fibre alimentare , varză și legume crude);
  • Evitați sau limitați mesele excesiv de bogate sau copioase: intestinul funcționează cu încetinitorul, iar digestia poate fi dificilă și dureroasă;
  • Mâncați într-un loc liniștit și mestecați ușor mâncarea în cantități mici. Mesele consumate prea repede pot provoca balonare;
  • Aveți grijă să înghiți mai puțin aer în timp ce mănâncați și beți. Guma de mestecat și sucurile (și alte băuturi răcoritoare) trebuie eliminate;
  • După masă, mersul câteva minute îmbunătățește digestia;
  • Tratați zilnic stresul și anxietatea (respirația sau sofrologia pot fi utile); 
  • Tratați orice patologie subiacentă balonării (IBD, sindromul de colon iritabil, intoleranță alimentară, constipație); 
  • Evitați anumite alimente în caz de intoleranță la ele;

Purtarea corsetului nu este în niciun caz recunoscută ca un mijloc de prevenire sau tratare a balonării. Purtarea unui corset poate provoca chiar dureri severe în cazul balonării. Dacă burta umflată vă oferă un complex estetic, este mai bine să puneți în aplicare un stil de viață sănătos și să luați măsuri alimentare. Un medic vă va putea sfătui. 

Balonare: pe cine și când să consultați?

Este posibil să vă automedicați dacă suferiți de: 

  • ocazional ușoară balonare; 
  • balonare care a făcut deja obiectul unui consult și tratament medical. 

Cu toate acestea, uneori, balonarea poate fi un semn al unei afecțiuni grave. Este recomandat să consultați rapid un medic în următoarele cazuri : 

  • dacă balonarea este asociată cu incapacitatea de a elimina gaze sau de a avea scaun; 
  • dacă suferiți de alte tulburări digestive sau general virulente și/sau persistente: constipație, vărsături, febră, diaree, scădere în greutate, prezență de sânge sau mucus în scaune

Balonare: cum se stabilește diagnosticul?

În timpul consultului medical, în funcție de simptome și de examenul clinic al pacientului, medicul poate solicita o explorare suplimentară sub formă de:

Tratamente (medicamente, plante etc.): cum să tratezi balonarea?

Tratamentul balonării superficiale vizează în principal atenuarea simptomelor.

Schimbarea comportamentelor alimentare este esențială pentru a acționa asupra originii balonării. Evitați alimentele care conțin fibre alimentare (legume, leguminoase, cereale integrale etc.) sau alimentele bogate în amidon (cum ar fi pâinea albă);

„ Luarea medicamentelor este uneori necesară atunci când simptomele sunt ocazionale și devin deosebit de deranjante. Cu toate acestea, aceste medicamente nu trebuie luate pe perioade lungi de timp și în niciun caz nu constituie un tratament de bază”, potrivit practicianului. Acestea pot fi:

  • pansamente digestive (care contin caolin sau derivați ​​de silicon cu efect antispumant care ar reduce formarea de gaze); 
  • cărbune vegetal activat care absoarbe gazele intestinale;
  • antispastice digestive

Medicamentele nu inlocuiesc măsurile dietetice pentru a preveni producerea de gaze intestinale. Ele nu trebuie utilizate pentru perioade prelungite fără sfatul medicului.

"Suplimentarea cu probiotice poate avea un efect benefic asupra persoanelor cu balonare. Într-adevăr, multe studii arată că anumite tulburări digestive ar putea fi simptomatice ale unui dezechilibru al microbiotei", potrivit dr. Vianna Costil. 

Sprijinul psihologic poate fi util și pentru anxietatea cronică .

https://www.santemagazine.fr/sante/fiche-maladie/ballonnement-177311