Balonarea este un simptom pe cât de banal, pe atât de supărător.

În perioada sarabatorilor, când mesesle sunt mai îmbelșugate, combinațiile de alimente mai „nefericite” iar băuturile sunt și ele mai greșit alese, apar de multe ori, „meteorismele”. Cu siguranță balonarea, duce la senzația  de umflare a stomacului cauzată de o acumulare de gaz în intestin.

Aceste gaze intestinale pot rezulta dintr-un exces de aer ingerat în timpul mâncării, vorbirii, fumatului (aerofagie) sau conținut de anumite alimente (băuturile carbogazoase, anumite legume etc.), precum și în cazul fermentației bacteriene excesive în timpul digestiei. Când gazele sunt localizate în colon, vorbim de aerocolie.

Primul pas pentru medic este definirea „simptomului de balonare” și a „distensiei abdominale”.

Plângerile raportate de pacienți variază de la dureri abdominale cronice severe care afectează calitatea vieții, până la disconfort vizibil, considerat inestetic.

Deși sunt adesea asociate, balonarea și distensia abdominală sunt diferite de alte manifestări digestive funcționale precum dispepsia funcțională sau sindromul de colon iritabil (IBS).

Balonare și distensia sunt considerate de medici ca o ca „situații” medicale cronice și nu acute.



Ø  Fiziopatologia „balonării” și distensiei

Toată lumea a experimentat deja senzația neplăcută, chiar dureroasă de „tensiune abdominală”, ameliorată rapid prin eructație sau flatulență. Această secvență se află la originea conexiunii eronate dintre „balonare” și „gaz”.

Prin urmare, este la de competenta clinicianului să identifice clar despre ce vorbește pacientul.

Distingem între:

ü  balonare, definită prin senzația de creștere a presiunii abdominale cu sau fără  distensie abdominală obiectivă

și

ü  distensia abdominală, definită prin mărirea perimetrului abdominal la nivelul taliei.

Cele două entități nu sunt neapărat asociate dar pot fi însoțite de hipersensibilitate viscerală (durere la presiune scăzută sau praguri de volum).

DISTENSIA ABDOMINALĂ

Distensia abdominală se produce atunci când volumul abdomenului se mărește din diferite cauze. Această afecțiune este adesea însoțită de balonare (senzația că abdomenul este plin de gaze sau de conținut intestinal) și, uneori, și de durere abdominală.

Diagnosticarea unui abdomen destins se poate concentra, pe scurt, sub forma celor „5 f” care reprezintă și cele mai frecvente cinci cauze:

 

•         flatus (gaze);

•         făt (sarcină);

•         fecale (obstrucție intestinală);

•         fluid (acumulare de lichid din diverse cauze);

•         „fat” (grăsime)

 

Ø  Cauzele distensiei abdominale

 

Distensia abdominală poate avea la bază două cauze principale: cauze organice și tulburări ale axei nervoase intestin-creier.

·       Cauze organice

Cauzele organice sunt reprezentate de:

•         suprapopularea bacteriană a intestinului subțire (SIBO - small intestinal bacterial overgrowth);

•         intoleranțele alimentare (carbohidrați, lactoză, fructoză);

•         boala celiacă (intoleranță la gluten);

•         insuficiență pancreatică;

•         chirurgia gastroesofagiană (de exemplu o intervenție chirurgicală bariatrică);

•         obstrucția evacuării gastrice;

•         gastropareză;

•         ascită (acumulare de lichid în interiorul cavității peritoneale);

•         tumori maligne gastrointestinale sau ginecologice;

•         hipotiroidism;

•         țesut adipos în exces (obezitate);

•         sarcină;

•         diverticuloza intestinului subțire;

•         pseudo-obstrucția intestinală cronică

 

·       Tulburări ale axei nervoase intestin-creier

 

Tulburările axei nervoase intestin – creier se manifestă sub forma următoarelor afecțiuni:

•         sindromul colonului iritabil (SII);

•         constipația cronică idiopatică;

•         disfuncția planșeului pelvin;

•         dispepsia funcțională;

•         balonarea funcțională.

 

Etiologia distensiei abdominale este multifactorială, complexă și incomplet înțeleasă momentan.

Există mai multe probleme care determină, cel mai frecvent, apariția distensiei abdominale.

v Creșterea bacteriană intestinală subțire (SIBO) și intoleranța la carbohidrați

Acestea sunt cauze comune ale balonării și distensiei abdominale cronice. Excesul de bacterii din intestinul subțire poate provoca anumite simptome din cauza fermentării carbohidraților, cu producerea ulterioară de gaze și distensia intestinului subțire.

Afectarea reflexului viscerosomatic și a sensibilității viscerale poate juca un rol important în distensia abdominală.

Intoleranța la carbohidrați poate provoca simptome de balonare şi distensie (din cauza presiunii crescute din intestine), retenție de lichid și fermentație excesivă în colon.

v Alterarea microbiotei intestinale

Microbiota reprezintă totalitatea bacteriilor din intestine ce sunt într-o relație simbiotică cu organismul uman (bacterii „bune”) și îndeplinesc numeroase funcții, inclusiv în imunitate. Studiile de specialitate au demonstrat rolul microbiotei intestinale în tulburările de motilitate gastrointestinală, de sensibilitate și de permeabilitate intestinală.

Astfel, alterarea bacteriilor „bune” din intestine provocată de diverși factori (alimentație, stres, folosirea în exces de antibiotice sau antiinflamatorii, diverse infecții intestinale etc.) duc la o digestie deficitară a alimentelor, cu producere de gaz în exces, balonare și distensie abdominală.

v Motilitatea gastrointestinală anormală

Există diverse afecțiuni în care tranzitul prin tubul digestiv este alterat (ex: gastropareză, sclerodermie, pseudo-obstrucție intestinală) și care se asociază frecvent cu balonarea.

Pacienții cu sindrom de intestin iritabil au un tranzit intestinal prelungit și s-a demonstrat că au o distensie abdominală mai mare, comparativ cu cei care nu suferă de această afecțiune.

v Hipersensibilitate viscerală

Pacienții cu sindrom de intestin iritabil cu balonare au o sensibilitate viscerală crescută (hipersensibilitate) la distensia abdominală.

Unii factori psihici precum anxietatea, depresia, somatizarea și hipervigilența pot influența în mod semnificativ senzația de distensie și balonare, prin percepția conștientă și repetată a existenței conținutului și al gazelor din intestine.

Acești factori psihici accelerează căile nervoase ale axei creier-intestin, determinând un cerc vicios.

v Afectarea planșeului pelvin (a musculaturii pelvine)

Pacienții cu disfuncție motorie ano-rectală pot prezenta balonare și distensie, din cauza afectării capacității de a evacua eficient gazele intestinale și materiile fecale.

Obstrucția evacuării scaunului de la nivel pelvin întârzie tranzitul colonic.

v Disinergia abdomino-frenică

Unii pacienți care prezintă balonare și distensie abdominală cronică au afectată coordonarea mișcărilor de propulsie abdomino-pelvine, fenomen numit „disinergia abdominofrenică”. În timpul acestui proces, paradoxal, diafragma se contractă, iar mușchii peretelui abdominal se relaxează, în contradicție cu răspunsul fiziologic normal la creșterea gazelor din intestine. Acest lucru determină distensie abdominală.

v Cauze mai rare

Mai rar, distensia abdominală poate fi provocată de o acumulare de lichid în cavitatea abdominală. Se întâmplă în caz de ciroză hepatică decompensată cu ascită, în cancere abdominale cu metastaze peritoneale, în perforația unui viscer cavitar cu peritonită secundară etc. Toate acestea necesită tratamentul bolii de bază (medical sau chirurgical).

Trebuie să solicitați asistență medicală de urgență dacă aveți următoarele simptome de distensie abdominală:

•         distensie ce continuă să se înrăutățească de la o zi la alta sau de la o oră la alta;

•         distensie însoțită de disconfort acut sau durere abdominală severă;

•         distensie însoțită de alte simptome alarmante: febră, vărsături sau sângerări digestive (scaune sau vărsătură cu sânge);

•         dacă problema persistă pe termen lung, fără nicio explicație.

Ø  Cum se tratează distensia abdominală?

Tratamentul distensiei abdominale este abordat pe mai multe direcții.

*     Dieta

Primul pas este și cel mai important: modificarea dietei.

Îndulcitorii artificiali ce conțin carbohidrați slabi sau non-absorbabili în intestine, precum sorbitol, manitol, xilitol, glicerol, stimulează producția de gaze.

La pacienții care au malabsorbție de carbohidrați se produce o ameliorare semnificativă a simptomelor de balonare și distensie abdominală, prin limitarea sau eliminarea acestora din dietă.

În caz de boală celiacă sau de sensibilitate la gluten non-celiacă, regimul alimentar cu excluderea glutenului reprezintă principala modalitate de tratament.

S-a demonstrat că, la unii pacienți cu sindrom de intestin iritabil (SII), dieta FODMAP (oligozaharide, dizaharide, monozaharide și polioli fermentabili) poate avea un rol benefic în ameliorarea simptomelor de balonare și distensie abdominală.

*     Probioticele

Probioticele reprezintă microorganisme vii care pot oferi beneficii gazdei, modificând în bine microbiomul intestinal și ameliorând eventuala balonare. Acestea se găsesc pe piață într-o multitudine de combinații și formule farmaceutice. Cu toate acestea, studiile au demonstrat că doar anumite culturi ameliorează simptomele de balonare și distensie abdominală.

La pacienții cu sindrom de intestin iritabil, cu Lactobacillus sporogenes, Bacillus coagulans și specii de Bifidobacterium s-au înregistrat îmbunătățiri semnificative ale scorurilor de severitate a balonării.

 

Ø  Rolul FODMAPS în apariția balonării

Ce înseamnă FODMAP?

FODMAP este denumirea dată de cercetători acestui grup de zaharuri fermentabile (carbohidrați cu lanț scurt) demonstrat științific că pot cauza disconfort gastro-intestinal.

FODMAP este un acronim care vine de la Fermentable Oligosaccharides, Disaccharides, Monosaccharides And Polyols, adică Oligozaharide, Dizaharide, Monozaharide Și Polioli Fermentabili. Să luăm fiecare termen în parte:

Fermentabil – Procesul prin care bacteriile care trăiesc în mod normal în intestinul omului desfac carbohidrații nedigerabili pentru a se hrăni și astfel produc gaze.

Oligozaharide – Sunt două tipuri de oligozaharide:

         

o        fructo-oligozaharide (FOS sau fructani), care se găsesc în grău, secară, ceapă, usturoi și unele legume;

o        galacto-oligozaharide (GOS), pe care le întâlnim în fasole, năut și alte leguminoase.

Interesant este că organismul uman, indiferent dacă este sănătos sau nu, nu este capabil să descompună oligozaharidele și de aceea astfel de alimente ne fac de obicei mai ”gazoși” (toți știm o glumă sau două despre fasole).

Dizaharide – Aici avem lactoza, pe care o găsim în cantități mai mari în produse precum lapte, iaurt, brânzeturi proaspete sau înghețată. În brânzeturile tari, maturate, cantitatea de lactoză este de obicei mică, așa că pot fi tolerate în dieta Low FODMAP (atâta timp cât nu există deja diagnosticată o intoleranță la lactoză sau lactate în general).

Monozaharide – Este vorba despre fructoză, care poate fi absorbită eficient doar dacă este asociată cu suficientă glucoză. Când mănânci ceva cu mai multă fructoză decât glucoză, intestinul nu este capabil să absoarbă excesul de fructoză și asta poate duce la disconfort gastro-intestinal. Fructoza în exces o întâlnim spre exemplu în miere, mere, pere sau cireșe.

Polioli – Aceștia sunt alcooli zaharici, care se găsesc în mod natural în unele legume și fructe, dar și utilizați că îndulcitori artificiali. Cei doi polioli incomplet absorbiți de intestinul subțire sunt sorbitol și manitol. Ei nu ne îmbată, dar slaba absorbție poate provoca simptome gastrointestinale. Se întâlnesc des în produsele comercializate că fiind fără za

Malabsorbția FODMAP-urilor este normală. Odată ajunse în intestinul subțire, pentru că nu pot fi complet absorbite de organism încep să atragă apă. Apoi ajung în intestinul gros, unde bacteriile încep să se hrănească cu ele și astfel declanșează fermentarea lor, care ulterior rezultă în producția de gaze.

Ceea ce diferă între persoanele cu sindrom de colon iritabil și cele fără este potențialul acestor zaharuri de a provoca disconfort. La persoanele sănătoase, FODMAP-urile trec prin intestin fără prea multe consecințe (poate doar gaze în exces după o porție zdravănă de fasole cu cârnați și-o ceapă zdrobită).

Dar la persoanele cu SCI malabsorbția acestora provoacă reacții severe cum ar fi diaree, constipație, balonare, flatulență, dureri și disconfort abdominal. Chiar și o simplă senzație de ”ușor balonat” la un om fară SCI, poate fi însoțită de durere, tensiune abdominală și alterarea tranzitului intestinal la un pacient  cu SCI.

*     Reducerea consumului de alimente bogate în FODMAP

Reducerea consumului de alimente bogate în FODMAP-uri până la un nivel mai ușor de tolerat de organism poate ajuta la diminuarea simptomelor supărătoare ale sindromului de colon iritabil. Acest lucru se poate face urmând dieta low FODMAP.

Ce alimente conțIn zaharuri de tip FODMAP?

FODMAP-urile se găsesc în multe alimente din toate grupele alimentare. Ele apar în mod natural în unele fructe, legume, cereale, produse lactate, dar și sub forma unor ingrediente artificiale.

Mai jos gășiți câteva exemple de alimente din fiecare categorie, majoritatea întâlnite în bucătăria românească, dar nu numai.

Deoarece permanent sunt testate noi alimente și apar noi cercetări, este dificil de întreținut o listă completă și de actualitate cu ce alimente conțîn sau nu FODMAP-uri și în ce cantități pot fi consumate.

Pentru asta vă recomand să utilizați aplicația de mobil Monash University Low FODMAP Diet, dezvoltată și întreținută de Universitatea Monash, ai cărei cercetători au creat acest regim alimentar special pentru ameliorarea simptomelor SCI.

Componenta alimentară a fiziopatologiei balonării a fost neglijată de către practicieni de ani de zile din cauza normalitățîi examinărilor suplimentare.

Cu toate acestea, aceasta este o plângere recurentă a pacienților care suferă de tulburări digestive funcționale, cu 64% dintre pacienții cu IBS legând simptomele lor de dietă și unul din doi identificând un aliment responsabil.

La acești pacienți, dieta cu conținut scăzut de FODMAP ar trebui să fie oferită ca tratament de primă linie. Teoria este că „Oligo Di Mono Zaharide și Poliol Fermentescible” sunt molecule care provoacă distensie luminală deoarece sunt fermentate rapid, determinând producerea de gaze luminale, combinate cu un efect osmotic care provoacă distensie luminală.

Fiziopatologia FODMAP-urilor a fost verificată experimental. La subiecțîi sănătoși, ingestia de fructoză sau fructani crește semnificativ cantitatea de hidrogen și volumul de apă intraluminală. La paciențîi care suferă de IBS, o dietă îmbogățită în fructoză și/sau fructani crește severitatea senzației de balonare.

Spre deosebire de creșterea excesivă bacteriană sau intoleranța la lactoză, nu există nici un test de diagnosticare. Intoleranța digestivă la FODMAPS are atunci o realitate terapeutică.

è Dietă săracă în FODMAPS

Ar trebui încercat ca primă intenție deoarece este eficient împotriva balonării și IBS. Necesită evaluare, implementare și apoi monitorizare de către un dietetician, un studiu care a demonstrat că aderarea la dietă și șansele de succes sunt mai bune atunci când sunt susținute de un dietetician.

Dieta este implementată în trei faze:

1) restricţionarea FODMAP-urilor constând în urma unei diete stricte de eliminare pe o perioadă prelungită de 1 până la 2 luni;

2) reintroducerea treptată a FODMAP-urilor, după această perioadă prelungită de testare (care spune în general dacă dieta este eficientă sau nu);

3) personalizarea dietei cu conținut scăzut de FODMAP, datorită alimentelor „declanșatoare” care variază de la un subiect la altul.

è Tratamente medicamentoase

Dintre moleculele care pot fi folosite, precum

•         antispasticele,

•         argilele,

•         cărbunele,

•         antibioticele neabsorbabile și

•         probioticele, unele au fost riguros evaluate în ultimii zece ani cu beneficii adesea minime și suspensive.

è Terapii alternative

Hipnoza

Datele din literatura de specialitate privind pacienții cu balonare izolata sunt slabe. În contextul IBS cu balonare, există studii de bună calitate metodologică cu rezultate incontestabile, inclusiv în IBS refractar la orice tratament. Hipnoterapia ar trebui să fie o activitate centrată pe intestin, efectuată de un hipnoterapeut instruit.

Este clar stabilit că hipnoza modulează viteza de tranzit și sensibilitatea viscerală. Tehnica se bazează pe ședințe de 30 până la 60 de minute, la intervale săptămânale de 6-12 săptămâni: este o intervenție verbală care folosește o stare mentală specială de receptivitate sporită la sugestie, pentru a induce o stare de relaxare profundă pentru ghidarea pacientul să învețe să-și controleze funcția intestinală. Imaginile și metaforele sunt utilizate în mod regulat, cum ar fi un balon umflat care se dezumflă încet pentru a reduce balonarea abdominală.

Un studiu care a inclus 1.000 de pacienți cu IBS sever care au primit 12 ședințe de hipnoterapie timp de 3 luni a arătat o îmbunătățire clinică în 76% din cazuri (32) cu eficacitate clară asupra balonării.

Acupunctura

Literatura de specialitate, în principal chineză, nu oferă niciun răspuns cu privire la eficacitatea acupuncturii asupra balonării și distensiei abdominale, lucrarea fiind metodologic deschisă criticii și de cele mai multe ori neabordând balonarea (33). O meta-analiză chineză asupra simptomelor intestinale funcționale răspunde la întrebarea (34): nu funcționează. Prin urmare, nu recomandăm acupunctura.

Masaj abdominal

Un studiu a demonstrat la paciențîi care se plâng de balonare că contracțiile peretelui abdominal standardizate prin stimulare electromecanică nu au crescut clearance-ul gazelor și nici nu au redus circumferința abdominală sau balonarea. Rolul osteopatiei viscerale rămâne de definit, paciențîi raportând adesea o îmbunătățire tranzitorie a simptomelor lor.

Activitate fizica

Lucrările experimentale au arătat o îmbunătățire a clearance-ului gazelor și a simptomelor la femeile cu balonare. După perfuzia intraluminală de gaz, s-a observat o reducere a simptomelor și o creștere a clearance-ului gazelor în timpul exercițiului fizic standardizat pe bicicletă. Mai simplu, un studiu scandinav a comparat practicarea sportului la două populațîi de pacienți cu IBS și a arătat că 20 până la 30 de minute de sport, de 3 până la 5 ori pe săptămână, au îmbunătățit simptomele funcționale. Cu toate acestea, paciențîi care practicau sport au fost însoțiți de un psihoterapeut pentru a îmbunătăți conformitatea cu practicarea exercițiilor fizice, în timp ce al doilea grup nu și-a schimbat obiceiurile de viață.

Sticla cu apă fierbinte

Deși acest lucru este puțîn documentat, mulți pacienți raportează o îmbunătățire a durerilor abdominale cronice prin aplicarea unei sticle cu apă fierbinte pe abdomen. Unii pacienți merg până la eritem ab igne, leziuni cronice de arsuri descrise în literatură. Nu există nicio lucrare care să studieze efectul căldurii asupra balonării și distensiei. Sfatul de dat este să-l folosești cu moderație dacă este eficient.

è Medicina alternativă și complementară

S-a demonstrat că 180 mg de ulei de mentă, administrat de trei ori pe zi, ameliorează balonarea și distensia abdominală.

è Tratament de biofeedback

În caz de constipație s-a demonstrat că metoda biofeedback reduce semnificativ simptomele balonării și distensiei la paciențîi cu disinergie pelviană și obstrucție a evacuării pelvine.

În ce constă terapia biofeedback

Devenind o metodă terapeutică, această tehnică învaţă pacientul cum să-şi modifice sau să-şi controleze reacţiile fiziologice ale organismului prin schimbarea gândurilor, emoţiilor sau comportamentului.

Sunt vizate anumite procese sau funcţîi ale corpului care, în mod normal, se desfăşoară involuntar, precum frecvenţa cardiacă, presiunea sângelui, tensiunea musculară şi temperatura cutanată.

În timpul şedinţei, terapeutul aplică senzori electrici pe diferite zone ale corpului pacientului. Scopul este de a-i monitoriza starea fiziologică a organismului, cum ar fi undele cerebrale, frecvenţa cardiacă, temperatura corpului sau tensiunea musculară.

Aceste informaţîi sunt transpuse prin intermediul semnalului sonor sau luminos intermitent.

Astfel, electrozii ataşaţi pe tegument culeg informaţiile, pe care le afişează pe un monitor, pentru că, ulterior, cu ajutorul unui medic sau terapeut specializat în terapie prin biofeedback, persoana în cauză să înveţe cum să-şi modifice ritmul cardiac, de exemplu.

dorite. Rezultatele sunt afişate pe un monitor, în timp ce pacientul încearcă să-şi controleze funcţia respectivă.

Medicul sau terapeutul ajută pacientul, atât fizic cât şi mental, pe calea încercării şi erorii, să-şi controleze singur activitatea mentală care conduce la modificările fizice.

Monitorul emite un semnal sonor sau vizual, în funcţie de abilitatea pacientului în controlarea funcţiei (precum scăderea ritmului cardiac sau scăderea tensiunii arteriale, modificarea temperaturii corporale sau reducerea tonusului muscular). Ulterior, această performanţă nu se vă mai baza pe informaţiile culese şi afişate pe monitor. Tehnica de biofeedback reprezintă o terapie eficientă în contextul multor afecţiuni, precum hipertensiunea arterială, cefaleea tensională, cefaleea migrenoasă, durerea cronică şi incontinenţa urinară.

Pacientul învaţă să-şi relaxeze musculatura, să-şi crească temperatura corpului, să-şi stăpânească sindromul dureros, să-şi regleze valorile tensiunii arteriale, deoarece senzorii de biofeedback oferă informaţiile necesare înţelegerii schimbărilor subtile petrecute în interiorul organismului.

Astfel, tehnica de biofeedback învaţă pacienţîi cum să-şi utilizeze mintea pentru a-şi controla organismul, contribuind astfel la menţinerea stării lor generale de sănătate sau asigurându-şi realizarea performanţei fizice. Adesea, această tehnică este utilizată şi că tehnică de relaxare.

De exemplu, prin tehnica de biofeedback pot fi identificaţi muşchii care cauzează durerile de cap (cefaleea).

Astfel, prin deprinderea modului de a realiza schimbări fizice pozitive, cum ar fi relaxarea musculaturii specifice, durerile de cap pot fi atenuate sau tratate fără a fi necesară administrarea unui tratament medicamentos.

Când este terapia biofeedback o alternativă

Tehnica de biofeedback: oferă o metodă terapeutică noninvazivă, poate reduce sau elimina necesitatea tratamentului medicamentos, poate fi un tratament alternativ pentru pacienţîi care nu pot tolera medicamentele specifice afecţiunii de care suferă sau atunci când medicamentele nu oferă rezultatele aşteptate, poate constitui o alternativă la medicamentele necesare pentru tratarea anumitor afecţiuni în timpul sarcinii, determină oamenii să se ocupe mai mult de propria lor sănătate, participând în mod conştient la menţinerea acesteia la parametrii funcţionali.

 

CONCLUZIE

Balonarea este cel mai frecvent simptom în gastroenterologie; ar trebui primită că o plângere funcțională credibilă și nu trebuie trecută cu vederea. Trebuie să se prioritizeze o bună relație medic/pacient și reguli sănătos-dietetice, prima dintre acestea fiind introducerea unei diete sărace în FODMAP, cu ajutorul imperativ al unui dietetician. Beneficiul tratamentelor medicamentoase este în general scăzut.

Balonarea este descrisa în literatura de specialitatea și ca „teroarea gastroenterologului”. Desi utilizarea cuvântului teroare este exagerata, medic și mai ales pacient stiu că această „problemă abdominală” este supărătoare și persistenta.

În fața balonării, „teroarea” este fără îndoială un cuvânt excesiv, dar nu și cel de oboseală, neputință sau, mai rău, neînțelegere care însoțesc gestionarea acestui simptom recurent și uneori dezarmant, totuși cel mai frecvent raportat de pacienți.

Așa cum am văzut, tratamentele nu sunt mereu eficiente. De aceea, specialiștii recomnda și suplimente naturale.

Unul dintre acestea este Aeris de la Ropharma.

Despre AERIS Capsule

AERIS Capsule este un supliment alimentar pe bază de cărbune vegetal, fenicul, roiniță, anason, lămâie și coriandru ce contribuie la funcționarea normală a tractului gastro-intestinal.

  AERIS Capsule ajută atât la eliminarea spasmelor minore, cât și la oprirea distensiei epigastrice, flatulenței și eructației. Acest supliment alimentar favorizează absorbția toxinelor.

Sănătatea tractului nostru gastro–intestinal depinde, în cea mai mare parte, de alimentația pe care o avem. Chiar dacă și stresul, lipsa somnului sau un mediu provocator pot contribui la declanșarea anumitor afecțiuni ale tractului gastro-intestinal, greutatea cea mai mare în această direcție o poartă alimentația.

Și, cum timpul nu întotdeauna ne permite să ne hrănim sănătos, e posibil că efectele unei alimentațîi dezechilibrate să se răsfrângă asupra sistemului nostru digestiv. Așa pot apărea balonările, flatulența, dezvoltarea gazelor la nivelul stomacului, eructația sau durerile abdominale.

•         Cărbune vegetal     

•         Extract uscat din semințe de Fenicul

•         aport în ulei esențial

•         Extract uscat din frunze de Roiniță

•         aport în acid rozmarinic    

•         Ulei esențial de Fenicul     

•         Ulei esențial de Anason    

•         Ulei esențial de Lămâie     

•         Ulei esențial de Coriandru 

•         Mangan       

 

Produsul AERIS Capsule poate fi achiziționat din Farmaciile Ropharma, farmaciile partenere Ropharma și online: https://ropharma.ro/aeris-capsule

Despre Robiotic

 

Suplimentul alimentar Robiotic suplimentează flora intestinală, datorită conținutului de Saccharomyces boulardii (celule de drojdie). Capsulele oferă o protecție suplimentară împotriva acidității gastrice și sunt rezistente la acțiunea antibioticelor. Forma liofilizată a Robiotic are rezistență superioară la acțiunea antibioticelor și sulfamidelor, comparativ cu alte tulpini.

 

•         Suplimentul alimentar Robiotic conține celule de drojdie care sprijină o floră intestinală sănătoasă

•         Produsele pe bază de drojdie pot fi consumate concomitent cu antibioticele, fară să necesite un timp de așteptare

•         Fiind o drojdie naturală, Saccharomyces boulardii este rezistentă la acțiunea antibioticelor

Ingrediente/capsulă:

•         Saccharomyces boulardii liofilizat (5 mld UFC) – 250 mg;

•         capsula: hidroxipropilmetilceluloză, pectină;

•         agent de încărcare: lactoză monohidrat;

•         agenți antiaglomeranți: celuloză microcristalină, săruri de magneziu ale acizilor grași vegetali;

•         (UFC = unități formatoare de colonii)

Produsul Robiotic poate fi achiziționat din Farmaciile Ropharma, farmaciile partenere Ropharma și online: https://ropharma.ro/robiotic-x20-cps

 

Sursa:

 

https://www.fmcgastro.org/texte-postu/postu-2020-paris/ballonnement-la-terreur-du-gastroenterologue-comment-etre-efficace/

https://www.medlife.ro/articole-medicale/distensie-abdominala-ce-este-si-ce-probleme-indica

https://www.low-fodmap.ro/sindromul-de-colon-iritabil-si-dieta-low-fodmap/

http://www.saptamanamedicala.ro//articole/Ce-este-tehnica-de-biofeedback