Balonarea și distensia abdominală: neplăceri imense pentru pacienți, provocare pentru medici
Balonarea
este un simptom pe cât de banal, pe atât de supărător.
În
perioada sarabatorilor, când mesesle sunt mai îmbelșugate, combinațiile de
alimente mai „nefericite” iar băuturile sunt și ele mai greșit alese, apar de
multe ori, „meteorismele”. Cu siguranță balonarea, duce la senzația de umflare a stomacului cauzată de o
acumulare de gaz în intestin.
Aceste
gaze intestinale pot rezulta dintr-un exces de aer ingerat în timpul mâncării,
vorbirii, fumatului (aerofagie) sau conținut de anumite alimente (băuturile
carbogazoase, anumite legume etc.), precum și în cazul fermentației bacteriene
excesive în timpul digestiei. Când gazele sunt localizate în colon, vorbim de
aerocolie.
Primul
pas pentru medic este definirea „simptomului de balonare” și a „distensiei
abdominale”.
Plângerile
raportate de pacienți variază de la dureri abdominale cronice severe care
afectează calitatea vieții, până la disconfort vizibil, considerat inestetic.
Deși
sunt adesea asociate, balonarea și distensia abdominală sunt diferite de alte
manifestări digestive funcționale precum dispepsia funcțională sau sindromul de
colon iritabil (IBS).
Balonare și distensia sunt considerate de medici ca o ca „situații” medicale cronice și nu acute.
Ø Fiziopatologia „balonării” și
distensiei
Toată
lumea a experimentat deja senzația neplăcută, chiar dureroasă de „tensiune
abdominală”, ameliorată rapid prin eructație sau flatulență. Această secvență
se află la originea conexiunii eronate dintre „balonare” și „gaz”.
Prin
urmare, este la de competenta clinicianului să identifice clar despre ce
vorbește pacientul.
Distingem
între:
ü balonare, definită prin senzația de
creștere a presiunii abdominale cu sau fără distensie abdominală obiectivă
și
ü distensia abdominală, definită prin mărirea
perimetrului abdominal la nivelul taliei.
Cele
două entități nu sunt neapărat asociate dar pot fi însoțite de
hipersensibilitate viscerală (durere la presiune scăzută sau praguri de volum).
DISTENSIA
ABDOMINALĂ
Distensia
abdominală se produce atunci când volumul abdomenului se mărește din diferite
cauze. Această afecțiune este adesea însoțită de balonare (senzația că
abdomenul este plin de gaze sau de conținut intestinal) și, uneori, și de
durere abdominală.
Diagnosticarea
unui abdomen destins se poate concentra, pe scurt, sub forma celor „5 f” care
reprezintă și cele mai frecvente cinci cauze:
• flatus (gaze);
• făt (sarcină);
• fecale (obstrucție intestinală);
• fluid (acumulare de lichid din
diverse cauze);
• „fat” (grăsime)
Ø Cauzele distensiei abdominale
Distensia
abdominală poate avea la bază două cauze principale: cauze organice și
tulburări ale axei nervoase intestin-creier.
· Cauze organice
Cauzele
organice sunt reprezentate de:
• suprapopularea
bacteriană a intestinului subțire (SIBO - small intestinal bacterial
overgrowth);
• intoleranțele alimentare (carbohidrați,
lactoză, fructoză);
• boala celiacă (intoleranță la gluten);
• insuficiență pancreatică;
• chirurgia gastroesofagiană (de exemplu
o intervenție chirurgicală bariatrică);
• obstrucția evacuării gastrice;
• gastropareză;
• ascită (acumulare de lichid în
interiorul cavității peritoneale);
• tumori maligne gastrointestinale sau
ginecologice;
• hipotiroidism;
• țesut adipos în exces (obezitate);
• sarcină;
• diverticuloza intestinului subțire;
• pseudo-obstrucția intestinală cronică
· Tulburări ale axei nervoase
intestin-creier
Tulburările
axei nervoase intestin – creier se manifestă sub forma următoarelor afecțiuni:
• sindromul colonului iritabil (SII);
• constipația cronică idiopatică;
• disfuncția planșeului pelvin;
• dispepsia funcțională;
• balonarea funcțională.
Etiologia
distensiei abdominale este multifactorială, complexă și incomplet înțeleasă
momentan.
Există
mai multe probleme care determină, cel mai frecvent, apariția distensiei
abdominale.
v Creșterea bacteriană intestinală
subțire (SIBO) și intoleranța la carbohidrați
Acestea
sunt cauze comune ale balonării și distensiei abdominale cronice. Excesul de
bacterii din intestinul subțire poate provoca anumite simptome din cauza
fermentării carbohidraților, cu producerea ulterioară de gaze și distensia
intestinului subțire.
Afectarea
reflexului viscerosomatic și a sensibilității viscerale poate juca un rol
important în distensia abdominală.
Intoleranța
la carbohidrați poate provoca simptome de balonare şi distensie (din cauza
presiunii crescute din intestine), retenție de lichid și fermentație excesivă
în colon.
v Alterarea microbiotei intestinale
Microbiota
reprezintă totalitatea bacteriilor din intestine ce sunt într-o relație
simbiotică cu organismul uman (bacterii „bune”) și îndeplinesc numeroase
funcții, inclusiv în imunitate. Studiile de specialitate au demonstrat rolul
microbiotei intestinale în tulburările de motilitate gastrointestinală, de
sensibilitate și de permeabilitate intestinală.
Astfel,
alterarea bacteriilor „bune” din intestine provocată de diverși factori
(alimentație, stres, folosirea în exces de antibiotice sau antiinflamatorii,
diverse infecții intestinale etc.) duc la o digestie deficitară a alimentelor,
cu producere de gaz în exces, balonare și distensie abdominală.
v Motilitatea gastrointestinală
anormală
Există
diverse afecțiuni în care tranzitul prin tubul digestiv este alterat (ex:
gastropareză, sclerodermie, pseudo-obstrucție intestinală) și care se asociază
frecvent cu balonarea.
Pacienții
cu sindrom de intestin iritabil au un tranzit intestinal prelungit și s-a
demonstrat că au o distensie abdominală mai mare, comparativ cu cei care nu
suferă de această afecțiune.
v Hipersensibilitate viscerală
Pacienții
cu sindrom de intestin iritabil cu balonare au o sensibilitate viscerală
crescută (hipersensibilitate) la distensia abdominală.
Unii
factori psihici precum anxietatea, depresia, somatizarea și hipervigilența pot
influența în mod semnificativ senzația de distensie și balonare, prin percepția
conștientă și repetată a existenței conținutului și al gazelor din intestine.
Acești
factori psihici accelerează căile nervoase ale axei creier-intestin,
determinând un cerc vicios.
v Afectarea planșeului pelvin (a
musculaturii pelvine)
Pacienții
cu disfuncție motorie ano-rectală pot prezenta balonare și distensie, din cauza
afectării capacității de a evacua eficient gazele intestinale și materiile
fecale.
Obstrucția
evacuării scaunului de la nivel pelvin întârzie tranzitul colonic.
v Disinergia abdomino-frenică
Unii
pacienți care prezintă balonare și distensie abdominală cronică au afectată
coordonarea mișcărilor de propulsie abdomino-pelvine, fenomen numit „disinergia
abdominofrenică”. În timpul acestui proces, paradoxal, diafragma se contractă,
iar mușchii peretelui abdominal se relaxează, în contradicție cu răspunsul
fiziologic normal la creșterea gazelor din intestine. Acest lucru determină
distensie abdominală.
v Cauze mai rare
Mai
rar, distensia abdominală poate fi provocată de o acumulare de lichid în
cavitatea abdominală. Se întâmplă în caz de ciroză hepatică decompensată cu
ascită, în cancere abdominale cu metastaze peritoneale, în perforația unui
viscer cavitar cu peritonită secundară etc. Toate acestea necesită tratamentul
bolii de bază (medical sau chirurgical).
Trebuie
să solicitați asistență medicală de urgență dacă aveți următoarele simptome de
distensie abdominală:
• distensie
ce continuă să se înrăutățească de la o zi la alta sau de la o oră la alta;
• distensie însoțită de disconfort acut
sau durere abdominală severă;
• distensie
însoțită de alte simptome alarmante: febră, vărsături sau sângerări digestive
(scaune sau vărsătură cu sânge);
• dacă problema persistă pe termen lung,
fără nicio explicație.
Ø Cum se tratează distensia
abdominală?
Tratamentul
distensiei abdominale este abordat pe mai multe direcții.
Dieta
Primul
pas este și cel mai important: modificarea dietei.
Îndulcitorii
artificiali ce conțin carbohidrați slabi sau non-absorbabili în intestine,
precum sorbitol, manitol, xilitol, glicerol, stimulează producția de gaze.
La
pacienții care au malabsorbție de carbohidrați se produce o ameliorare
semnificativă a simptomelor de balonare și distensie abdominală, prin limitarea
sau eliminarea acestora din dietă.
În
caz de boală celiacă sau de sensibilitate la gluten non-celiacă, regimul
alimentar cu excluderea glutenului reprezintă principala modalitate de
tratament.
S-a
demonstrat că, la unii pacienți cu sindrom de intestin iritabil (SII), dieta
FODMAP (oligozaharide, dizaharide, monozaharide și polioli fermentabili) poate
avea un rol benefic în ameliorarea simptomelor de balonare și distensie
abdominală.
Probioticele
Probioticele
reprezintă microorganisme vii care pot oferi beneficii gazdei, modificând în
bine microbiomul intestinal și ameliorând eventuala balonare. Acestea se găsesc
pe piață într-o multitudine de combinații și formule farmaceutice. Cu toate
acestea, studiile au demonstrat că doar anumite culturi ameliorează simptomele
de balonare și distensie abdominală.
La
pacienții cu sindrom de intestin iritabil, cu Lactobacillus sporogenes,
Bacillus coagulans și specii de Bifidobacterium s-au înregistrat îmbunătățiri
semnificative ale scorurilor de severitate a balonării.
Ø Rolul FODMAPS în apariția
balonării
Ce
înseamnă FODMAP?
FODMAP
este denumirea dată de cercetători acestui grup de zaharuri fermentabile
(carbohidrați cu lanț scurt) demonstrat științific că pot cauza disconfort
gastro-intestinal.
FODMAP
este un acronim care vine de la Fermentable Oligosaccharides, Disaccharides,
Monosaccharides And Polyols, adică Oligozaharide, Dizaharide, Monozaharide Și
Polioli Fermentabili. Să luăm fiecare termen în parte:
Fermentabil – Procesul prin care bacteriile
care trăiesc în mod normal în intestinul omului desfac carbohidrații
nedigerabili pentru a se hrăni și astfel produc gaze.
Oligozaharide – Sunt două tipuri de
oligozaharide:
o fructo-oligozaharide
(FOS sau fructani), care se găsesc în grău, secară, ceapă, usturoi și unele
legume;
o galacto-oligozaharide
(GOS), pe care le întâlnim în fasole, năut și alte leguminoase.
Interesant
este că organismul uman, indiferent dacă este sănătos sau nu, nu este capabil
să descompună oligozaharidele și de aceea astfel de alimente ne fac de obicei
mai ”gazoși” (toți știm o glumă sau două despre fasole).
Dizaharide – Aici avem lactoza, pe care o
găsim în cantități mai mari în produse precum lapte, iaurt, brânzeturi
proaspete sau înghețată. În brânzeturile tari, maturate, cantitatea de lactoză
este de obicei mică, așa că pot fi tolerate în dieta Low FODMAP (atâta timp cât
nu există deja diagnosticată o intoleranță la lactoză sau lactate în general).
Monozaharide
– Este vorba
despre fructoză, care poate fi absorbită eficient doar dacă este asociată cu
suficientă glucoză. Când mănânci ceva cu mai multă fructoză decât glucoză,
intestinul nu este capabil să absoarbă excesul de fructoză și asta poate duce
la disconfort gastro-intestinal. Fructoza în exces o întâlnim spre exemplu în
miere, mere, pere sau cireșe.
Polioli
– Aceștia sunt
alcooli zaharici, care se găsesc în mod natural în unele legume și fructe, dar
și utilizați că îndulcitori artificiali. Cei doi polioli incomplet absorbiți de
intestinul subțire sunt sorbitol și manitol. Ei nu ne îmbată, dar slaba
absorbție poate provoca simptome gastrointestinale. Se întâlnesc des în
produsele comercializate că fiind fără za
Malabsorbția
FODMAP-urilor
este normală. Odată ajunse în intestinul subțire, pentru că nu pot fi complet
absorbite de organism încep să atragă apă. Apoi ajung în intestinul gros, unde
bacteriile încep să se hrănească cu ele și astfel declanșează fermentarea lor,
care ulterior rezultă în producția de gaze.
Ceea
ce diferă între persoanele cu sindrom de colon iritabil și cele fără este
potențialul acestor zaharuri de a provoca disconfort. La persoanele sănătoase,
FODMAP-urile trec prin intestin fără prea multe consecințe (poate doar gaze în
exces după o porție zdravănă de fasole cu cârnați și-o ceapă zdrobită).
Dar
la persoanele cu SCI malabsorbția acestora provoacă reacții severe cum ar fi
diaree, constipație, balonare, flatulență, dureri și disconfort abdominal.
Chiar și o simplă senzație de ”ușor balonat” la un om fară SCI, poate fi
însoțită de durere, tensiune abdominală și alterarea tranzitului intestinal la
un pacient cu SCI.
Reducerea consumului de alimente
bogate în FODMAP
Reducerea
consumului de alimente bogate în FODMAP-uri până la un nivel mai ușor de
tolerat de organism poate ajuta la diminuarea simptomelor supărătoare ale
sindromului de colon iritabil. Acest lucru se poate face urmând dieta low
FODMAP.
Ce
alimente conțIn zaharuri de tip FODMAP?
FODMAP-urile
se găsesc în multe alimente din toate grupele alimentare. Ele apar în mod
natural în unele fructe, legume, cereale, produse lactate, dar și sub forma
unor ingrediente artificiale.
Mai
jos gășiți câteva exemple de alimente din fiecare categorie, majoritatea
întâlnite în bucătăria românească, dar nu numai.
Deoarece
permanent sunt testate noi alimente și apar noi cercetări, este dificil de
întreținut o listă completă și de actualitate cu ce alimente conțîn sau nu
FODMAP-uri și în ce cantități pot fi consumate.
Pentru asta vă recomand să utilizați aplicația de mobil Monash University Low FODMAP Diet, dezvoltată și întreținută de Universitatea Monash, ai cărei cercetători au creat acest regim alimentar special pentru ameliorarea simptomelor SCI.
Componenta
alimentară a fiziopatologiei balonării a fost neglijată de către practicieni de
ani de zile din cauza normalitățîi examinărilor suplimentare.
Cu
toate acestea, aceasta este o plângere recurentă a pacienților care suferă de
tulburări digestive funcționale, cu 64% dintre pacienții cu IBS legând
simptomele lor de dietă și unul din doi identificând un aliment responsabil.
La
acești pacienți, dieta cu conținut scăzut de FODMAP ar trebui să fie oferită ca
tratament de primă linie. Teoria este că „Oligo Di Mono Zaharide și Poliol
Fermentescible” sunt molecule care provoacă distensie luminală deoarece sunt
fermentate rapid, determinând producerea de gaze luminale, combinate cu un
efect osmotic care provoacă distensie luminală.
Fiziopatologia
FODMAP-urilor a fost verificată experimental. La subiecțîi sănătoși, ingestia
de fructoză sau fructani crește semnificativ cantitatea de hidrogen și volumul
de apă intraluminală. La paciențîi care suferă de IBS, o dietă îmbogățită în
fructoză și/sau fructani crește severitatea senzației de balonare.
Spre
deosebire de creșterea excesivă bacteriană sau intoleranța la lactoză, nu
există nici un test de diagnosticare. Intoleranța digestivă la FODMAPS are
atunci o realitate terapeutică.
è Dietă săracă în FODMAPS
Ar
trebui încercat ca primă intenție deoarece este eficient împotriva balonării și
IBS. Necesită evaluare, implementare și apoi monitorizare de către un
dietetician, un studiu care a demonstrat că aderarea la dietă și șansele de
succes sunt mai bune atunci când sunt susținute de un dietetician.
Dieta
este implementată în trei faze:
1)
restricţionarea FODMAP-urilor constând în urma unei diete stricte de eliminare
pe o perioadă prelungită de 1 până la 2 luni;
2)
reintroducerea treptată a FODMAP-urilor, după această perioadă prelungită de
testare (care spune în general dacă dieta este eficientă sau nu);
3)
personalizarea dietei cu conținut scăzut de FODMAP, datorită alimentelor
„declanșatoare” care variază de la un subiect la altul.
è Tratamente medicamentoase
Dintre
moleculele care pot fi folosite, precum
• antispasticele,
• argilele,
• cărbunele,
• antibioticele neabsorbabile și
• probioticele,
unele au fost riguros evaluate în ultimii zece ani cu beneficii adesea minime
și suspensive.
è Terapii alternative
Hipnoza
Datele
din literatura de specialitate privind pacienții cu balonare izolata sunt
slabe. În contextul IBS cu balonare, există studii de bună calitate
metodologică cu rezultate incontestabile, inclusiv în IBS refractar la orice
tratament. Hipnoterapia ar trebui să fie o activitate centrată pe intestin,
efectuată de un hipnoterapeut instruit.
Este
clar stabilit că hipnoza modulează viteza de tranzit și sensibilitatea
viscerală. Tehnica se bazează pe ședințe de 30 până la 60 de minute, la
intervale săptămânale de 6-12 săptămâni: este o intervenție verbală care
folosește o stare mentală specială de receptivitate sporită la sugestie, pentru
a induce o stare de relaxare profundă pentru ghidarea pacientul să învețe să-și
controleze funcția intestinală. Imaginile și metaforele sunt utilizate în mod
regulat, cum ar fi un balon umflat care se dezumflă încet pentru a reduce
balonarea abdominală.
Un
studiu care a inclus 1.000 de pacienți cu IBS sever care au primit 12 ședințe
de hipnoterapie timp de 3 luni a arătat o îmbunătățire clinică în 76% din
cazuri (32) cu eficacitate clară asupra balonării.
Acupunctura
Literatura
de specialitate, în principal chineză, nu oferă niciun răspuns cu privire la
eficacitatea acupuncturii asupra balonării și distensiei abdominale, lucrarea
fiind metodologic deschisă criticii și de cele mai multe ori neabordând
balonarea (33). O meta-analiză chineză asupra simptomelor intestinale
funcționale răspunde la întrebarea (34): nu funcționează. Prin urmare, nu
recomandăm acupunctura.
Masaj
abdominal
Un
studiu a demonstrat la paciențîi care se plâng de balonare că contracțiile
peretelui abdominal standardizate prin stimulare electromecanică nu au crescut
clearance-ul gazelor și nici nu au redus circumferința abdominală sau
balonarea. Rolul osteopatiei viscerale rămâne de definit, paciențîi raportând
adesea o îmbunătățire tranzitorie a simptomelor lor.
Activitate
fizica
Lucrările
experimentale au arătat o îmbunătățire a clearance-ului gazelor și a
simptomelor la femeile cu balonare. După perfuzia intraluminală de gaz, s-a
observat o reducere a simptomelor și o creștere a clearance-ului gazelor în
timpul exercițiului fizic standardizat pe bicicletă. Mai simplu, un studiu
scandinav a comparat practicarea sportului la două populațîi de pacienți cu IBS
și a arătat că 20 până la 30 de minute de sport, de 3 până la 5 ori pe
săptămână, au îmbunătățit simptomele funcționale. Cu toate acestea, paciențîi
care practicau sport au fost însoțiți de un psihoterapeut pentru a îmbunătăți
conformitatea cu practicarea exercițiilor fizice, în timp ce al doilea grup nu
și-a schimbat obiceiurile de viață.
Sticla
cu apă fierbinte
Deși
acest lucru este puțîn documentat, mulți pacienți raportează o îmbunătățire a
durerilor abdominale cronice prin aplicarea unei sticle cu apă fierbinte pe
abdomen. Unii pacienți merg până la eritem ab igne, leziuni cronice de arsuri
descrise în literatură. Nu există nicio lucrare care să studieze efectul
căldurii asupra balonării și distensiei. Sfatul de dat este să-l folosești cu
moderație dacă este eficient.
è Medicina alternativă și
complementară
S-a
demonstrat că 180 mg de ulei de mentă, administrat de trei ori pe zi,
ameliorează balonarea și distensia abdominală.
è Tratament de biofeedback
În
caz de constipație s-a demonstrat că metoda biofeedback reduce semnificativ
simptomele balonării și distensiei la paciențîi cu disinergie pelviană și
obstrucție a evacuării pelvine.
În
ce constă terapia biofeedback
Devenind
o metodă terapeutică, această tehnică învaţă pacientul cum să-şi modifice sau
să-şi controleze reacţiile fiziologice ale organismului prin schimbarea
gândurilor, emoţiilor sau comportamentului.
Sunt
vizate anumite procese sau funcţîi ale corpului care, în mod normal, se
desfăşoară involuntar, precum frecvenţa cardiacă, presiunea sângelui, tensiunea
musculară şi temperatura cutanată.
În
timpul şedinţei, terapeutul aplică senzori electrici pe diferite zone ale
corpului pacientului. Scopul este de a-i monitoriza starea fiziologică a
organismului, cum ar fi undele cerebrale, frecvenţa cardiacă, temperatura
corpului sau tensiunea musculară.
Aceste
informaţîi sunt transpuse prin intermediul semnalului sonor sau luminos
intermitent.
Astfel,
electrozii ataşaţi pe tegument culeg informaţiile, pe care le afişează pe un
monitor, pentru că, ulterior, cu ajutorul unui medic sau terapeut specializat
în terapie prin biofeedback, persoana în cauză să înveţe cum să-şi modifice
ritmul cardiac, de exemplu.
dorite.
Rezultatele sunt afişate pe un monitor, în timp ce pacientul încearcă să-şi
controleze funcţia respectivă.
Medicul
sau terapeutul ajută pacientul, atât fizic cât şi mental, pe calea încercării
şi erorii, să-şi controleze singur activitatea mentală care conduce la
modificările fizice.
Monitorul
emite un semnal sonor sau vizual, în funcţie de abilitatea pacientului în
controlarea funcţiei (precum scăderea ritmului cardiac sau scăderea tensiunii
arteriale, modificarea temperaturii corporale sau reducerea tonusului
muscular). Ulterior, această performanţă nu se vă mai baza pe informaţiile
culese şi afişate pe monitor. Tehnica de biofeedback reprezintă o terapie
eficientă în contextul multor afecţiuni, precum hipertensiunea arterială,
cefaleea tensională, cefaleea migrenoasă, durerea cronică şi incontinenţa
urinară.
Pacientul
învaţă să-şi relaxeze musculatura, să-şi crească temperatura corpului, să-şi
stăpânească sindromul dureros, să-şi regleze valorile tensiunii arteriale,
deoarece senzorii de biofeedback oferă informaţiile necesare înţelegerii
schimbărilor subtile petrecute în interiorul organismului.
Astfel,
tehnica de biofeedback învaţă pacienţîi cum să-şi utilizeze mintea pentru a-şi
controla organismul, contribuind astfel la menţinerea stării lor generale de
sănătate sau asigurându-şi realizarea performanţei fizice. Adesea, această
tehnică este utilizată şi că tehnică de relaxare.
De
exemplu, prin tehnica de biofeedback pot fi identificaţi muşchii care cauzează
durerile de cap (cefaleea).
Astfel,
prin deprinderea modului de a realiza schimbări fizice pozitive, cum ar fi
relaxarea musculaturii specifice, durerile de cap pot fi atenuate sau tratate
fără a fi necesară administrarea unui tratament medicamentos.
Când
este terapia biofeedback o alternativă
Tehnica
de biofeedback: oferă o metodă terapeutică noninvazivă, poate reduce sau
elimina necesitatea tratamentului medicamentos, poate fi un tratament
alternativ pentru pacienţîi care nu pot tolera medicamentele specifice
afecţiunii de care suferă sau atunci când medicamentele nu oferă rezultatele
aşteptate, poate constitui o alternativă la medicamentele necesare pentru
tratarea anumitor afecţiuni în timpul sarcinii, determină oamenii să se ocupe
mai mult de propria lor sănătate, participând în mod conştient la menţinerea
acesteia la parametrii funcţionali.
CONCLUZIE
Balonarea
este cel mai frecvent simptom în gastroenterologie; ar trebui primită că o
plângere funcțională credibilă și nu trebuie trecută cu vederea. Trebuie să se
prioritizeze o bună relație medic/pacient și reguli sănătos-dietetice, prima
dintre acestea fiind introducerea unei diete sărace în FODMAP, cu ajutorul
imperativ al unui dietetician. Beneficiul tratamentelor medicamentoase este în
general scăzut.
Balonarea
este descrisa în literatura de specialitatea și ca „teroarea
gastroenterologului”. Desi utilizarea cuvântului teroare este exagerata, medic
și mai ales pacient stiu că această „problemă abdominală” este supărătoare și persistenta.
În
fața balonării, „teroarea” este fără îndoială un cuvânt excesiv, dar nu și cel
de oboseală, neputință sau, mai rău, neînțelegere care însoțesc gestionarea
acestui simptom recurent și uneori dezarmant, totuși cel mai frecvent raportat
de pacienți.
Așa
cum am văzut, tratamentele nu sunt mereu eficiente. De aceea, specialiștii
recomnda și suplimente naturale.
Unul
dintre acestea este Aeris de la Ropharma.
Despre
AERIS Capsule
AERIS
Capsule
este un supliment alimentar pe bază de cărbune vegetal, fenicul, roiniță,
anason, lămâie și coriandru ce contribuie la funcționarea normală a tractului
gastro-intestinal.
AERIS Capsule ajută atât la eliminarea
spasmelor minore, cât și la oprirea distensiei epigastrice, flatulenței și
eructației. Acest supliment alimentar favorizează absorbția toxinelor.
Sănătatea
tractului nostru gastro–intestinal depinde, în cea mai mare parte, de
alimentația pe care o avem. Chiar dacă și stresul, lipsa somnului sau un mediu
provocator pot contribui la declanșarea anumitor afecțiuni ale tractului
gastro-intestinal, greutatea cea mai mare în această direcție o poartă
alimentația.
Și,
cum timpul nu întotdeauna ne permite să ne hrănim sănătos, e posibil că
efectele unei alimentațîi dezechilibrate să se răsfrângă asupra sistemului
nostru digestiv. Așa pot apărea balonările, flatulența, dezvoltarea gazelor la
nivelul stomacului, eructația sau durerile abdominale.
• Cărbune vegetal
• Extract uscat din semințe de Fenicul
• aport în ulei esențial
• Extract uscat din frunze de Roiniță
• aport în acid rozmarinic
• Ulei esențial de Fenicul
• Ulei esențial de Anason
• Ulei esențial de Lămâie
• Ulei esențial de Coriandru
• Mangan
Produsul AERIS Capsule poate fi achiziționat
din Farmaciile Ropharma, farmaciile partenere Ropharma și online: https://ropharma.ro/aeris-capsule
Despre
Robiotic
Suplimentul
alimentar Robiotic suplimentează flora intestinală, datorită conținutului de
Saccharomyces boulardii (celule de drojdie). Capsulele oferă o protecție
suplimentară împotriva acidității gastrice și sunt rezistente la acțiunea
antibioticelor. Forma liofilizată a Robiotic are rezistență superioară la
acțiunea antibioticelor și sulfamidelor, comparativ cu alte tulpini.
• Suplimentul
alimentar Robiotic conține celule de drojdie care sprijină o floră intestinală
sănătoasă
• Produsele
pe bază de drojdie pot fi consumate concomitent cu antibioticele, fară să
necesite un timp de așteptare
• Fiind
o drojdie naturală, Saccharomyces boulardii este rezistentă la acțiunea
antibioticelor
Ingrediente/capsulă:
• Saccharomyces boulardii liofilizat (5
mld UFC) – 250 mg;
• capsula: hidroxipropilmetilceluloză,
pectină;
• agent de încărcare: lactoză monohidrat;
• agenți
antiaglomeranți: celuloză microcristalină, săruri de magneziu ale acizilor
grași vegetali;
• (UFC = unități formatoare de colonii)
Produsul
Robiotic poate fi achiziționat din Farmaciile Ropharma,
farmaciile partenere Ropharma și online: https://ropharma.ro/robiotic-x20-cps
Sursa:
https://www.medlife.ro/articole-medicale/distensie-abdominala-ce-este-si-ce-probleme-indica
https://www.low-fodmap.ro/sindromul-de-colon-iritabil-si-dieta-low-fodmap/
http://www.saptamanamedicala.ro//articole/Ce-este-tehnica-de-biofeedback
Recomandarea noastră
Aeris capsule
